Compania de Apa Buzau

S.C. COMPANIA de APA S.A.  are sediul in Buzau, pe bulevardul Unirii, bloc 8 FGH. 

RETEAUA PUBLICA de alimentare cu apa sau de canalizare cuprinde reteaua de conducte, armaturi si constructii anexe care asigura distributia apei potabile, respectiv preluarea, evacuarea si transportul apelor de canalizare la sau de la doi ori mai multi utilizatori independenti, respectiv de la doua sau mai multe persoane fizice ce locuiesc in case individuale ori de la doua sau mai multe persoane juridice ce administreaza cate un singur condominiu.  

NU constituie retele publice: retelele de distributie aferente unei singure cladiri de locuit; retelele de distributie aferente unei incinte proprietate privata pe care se afla mai multe locuinte (cladiri) despartite de zone verzi si alei interioare private; retelele de distributie aferente unei platforme industriale.  

DELIMITAREA dintre retelele publice de apa-canal, administrate de S.C. COMPANIA de APA S.A. Buzau, si portiunile care sunt in proprietatea (in cazul Asociatiilor de Proprietari), respectiv administrarea (in cazul Asociatiilor de Locatari) condominiilor, si a caror reparare-intretinere cade exclusiv in sarcina respectivelor Asociatii, are loc la nivelul bransamentului.  

BRANSAMENTUL este partea din reteaua publica de distributie a apei care asigura legatura intre reteaua publica si reteaua interioara a unei incinte sau cladiri. Bransamentul, pana la contor, inclusiv caminul de bransament si contorul, apartin retelei publice.  

Ca parte a bransamentului, contorul de bransament este aparatul de masurare a volumului de apa potabila consumat de utilizator, care se monteaza la limita proprietatii utilizatorului, fiind ultima componenta a retelei publice , in sensul de curgere a apei potabile.  

Incepand cu vana (robinetul) de dupa contorul de bransament, in sensul de curgere al apei, incepe portiunea de instalatii care apartine AP/L, definite drept instalatii (retele) interioare. 

INSTALATIILE INTERIOARE de apa potabila reprezinta totalitatea instalatiilor aflate in proprietatea sau administrarea utilizatorului, amplasate dupa contorul de bransament, in sensul de curgere a apei. 

Punctul de delimitare a instalatiilor de alimentare cu apa dintre operator si utilizator este locul in care instalatiile aflate in proprietatea sau in administrarea utilizatorului se racordeaza la instalatiile aflate in proprietatea sau in administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii. 

RETEAUA PUBLICA DE CANALIZARE este amplasata de obicei pe domeniul public; in cazurile in care conditiile tehnico-economice sunt avantajoase, reteaua publica de canalizare poate fi amplasata, cu acordul proprietarului, si pe terenuri private.  

DELIMITAREA retelelor publice de canalizare de portiunile ce apartin Asociatiilor de Proprietari are loc la nivelul caminului de racord, care este prima componenta a retelei publice, in sensul de curgere a apei uzate.  

In interiorul caminului de racord se afla racordul propriu-zis, care este partea din reteaua publica de canalizare care asigura legatura dintre utilizator si canalizarea publica. Racordul de la camin spre retea, inclusiv caminul de racord, apartin retelei publice de canalizare, indiferent de modul de finantare a realizarii acestuia.  

INSTALATIILE INTERIOARE DE CANALIZARE reprezinta totalitatea instalatiilor aflate in proprietatea sau in administrarea utilizatorului, care asigura preluarea si transportul apei uzate de la instalatiile de utilizare a apei pana la caminul de racord din reteaua publica.  

Articolul 10 din Legea nr. 98/1994 prevede stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena oi sanatate publica, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei neracordarea instalatiei de canalizare interioara a locuintelor de catre proprietarii acestora la reteaua publica de canalizare, acolo unde exista retea, sau neasigurarea colectarii apelor uzate fecaloid-menajere în instalatii proprii.  

Nu. Ocazional au loc avarii pe retelele publice de alimentare cu apa (administrate de S.C.COMPANIA de APA S.A.  Buzau). Pana la remedierea acestor avarii, uneori se produce scurgerea unor cantitati de apa.  

Utilizatorii nu platesc pe factura aceste cantitati de apa, devreme ce ele au loc pe retelele publice si deci, nu trec prin contorul de bransament aferent fiecarui condominiu. 

Pierderile de apa pe retelele interioare, uneori insemnate, sunt cele care, de cele mai multe ori, reprezinta cauza diferentelor dintre suma contoarelor individuale si contorul furnizorului de servicii, cel pe baza caruia se factureaza consumul Asociatiei de Proprietari.  

Daca apa nu este risipita si toate instalatiile sunt etanse, o persoana consuma (teoretic) in medie cca. 6,3 metri cubi apa rece/luna . Dupa generalizarea contorizarii, acest consum specific poate fi chiar mai mic, in jur la 4,5 mc/pers/luna.  

Pierderile mentionate pot fi uneori considerabile, depasind, in unele cazuri cu mult chiar, consumul teoretic normal pentru o persoana.  

Cateva exemple:  

Un singur robinet ne-etans sau un vas WC care scapa o singura picatura pe secunda, vor duce la o pierdere de apa de 0,5 mc/luna;  

Un singur robinet sau vas WC care scapa 30 de picaturi in 10 secunde, vor duce deja la o pierdere lunara de 2,23 mc apa! 

In fine, daca firul de apa care se scurge datorita unui singur robinet sau vas WC defecte este de 3 mm grosime, pierderea lunara poate depasi 26,2 mc, mai mult decat echivalentul consumului teoretic normal de apa a PATRU persoane timp de o luna .  

Daca luam cazul unui condominiu (bloc) cu o medie de 40 de apartamente si in fiecare din aceste apartamente, un singur robinet care pierde o picatura pe secunda, si respectiv un vas WC care pierde un fir de apa de doar 1mm grosime timp de 10 secunde, poate rezulta o pierdere pentru Asociatie de 282,2 metri cubi/luna. 

NICIUNA din aceste pierderi nu sunt, de regula, sesizate (evidentiate) de contoarele individuale (de apartament). De regula, ele sunt insa inregistrate, prin insumare, de contorul de bransament (dupa care se factureaza, conform legii, consumul abonatului).  

In concluzie, sumele care se platesc lunar pentru pierderi interioare, pot fi economisite daca se face o investitie initiala si se pun la punct toate instalatiile interioare.  

La pierderile datorate ne-etanseitatii instalatiilor interioare, se pot adauga cele generate de clasa de precizie inferioara a contoarelor de apartament, de pozitia gresita de montare a acestora, de consumurile abuzive ale unor locatari care incearca sa le altereze inregistrarile etc. 

În cazul în care aveti contor de apartament, asigurati-va ca toate robinetele sunt închise. Notati indexul dumneavoastra seara, înainte de culcare si faceti acelasi lucru dimineata. Daca indexul evolueaza, aceasta înseamna o pierdere. Faceti acest lucru cu regularitate. 

• intretinerea, repararea si mai ales etansarea tuturor instalatiilor interioare (conducte, robinete, vase WC etc.) pentru eliminarea pierderilor;
• citirea contoarelor din apartamente doar in prezenta unui delegat imputernicit al Asociatiei de Proprietari;
•  verificarea, cu ocazia citirilor, a contoarelor de apartament pentru depistarea corectitudinii modului de instalare si functionare, a existentei sau a unor eventuale semne vizibile de deteriorare a integritatii sigiliilor, a existentei verificarii metrologice;
• efectuarea citirii contoarelor individuale in concordanta cu data, anuntata, a citirii contorului de bransament;
• consemnarea rezultatelor citirii contoarelor de apartament intr-o fisa de citire pastrata la delegatul imputernicit al A.P./L.
• elaborarea de catre adunarea generala a A.P./L. a unei hotarari privitoare la criteriile de repartizare a consumului de apa, in conformitate cu normele legale mentionate.

Un consum rational de apa poate fi considerat acela de 5 metri cubi pe luna pentru fiecare persoana, ceea ce înseamna aproximativ 170 de litri pe zi.

• Daca faceti dus, nu baie, consumul de apa se va reduce cu 80%!
• Reparati imediat obiectele stricate: un robinet care picura consuma aproximativ 17 litri într-o singura zi, iar o toaleta, aproximativ 40 de litri! 

Una din problemele cu care se confrunta unele dintre Asociatiile de Proprietari/Locatari, este cea a diferentelor de consum, respectiv a diferentelor dintre suma contoarelor de apartament (individuale) si inregistrarile contorului de bransament (al companiei).  

In primul rand, trebuie reamintita o prevedere legala de principiu: Clientul (abonatul Companiei de Apa) este A.P./L in ansamblul ei, ca persoana juridica, si nu consumatorul individual din apartamentele condominiului. Ca urmare, Compania factureaza consumul de apa inregistrat la contorul de bransament.  

In toate situatiile, contoarele individuale au in cel mai bun caz, rolul de repartitoare orientative de consum in interiorul A.P./L. si nu de indicator strict al obligatiilor individuale de plata.  

De cele mai multe ori, diferentele dintre contorul de bransament si suma contoarelor de apartament, pot rezulta in principal din unul sau dintr-o combinatie a urmatorilor factori, fara ca acestia sa fie limitativi: 

• Diferente de clasa de precizie. Contoarele de bransament ale Companiei de Apa au de regula clasa C (cea mai inalta) sau B (intermediara) de precizie, in timp ce mare parte din contoarele de apartament, au clasa de precizie A (cea mai slaba) sau cel mult B. Aceasta inseamna ca apometrul companiei inregistreaza cea mai mare parte a cantitatii de apa ce trece spre utilizator, in timp ce contoarele de apartament, de precizie inferioara, pot permite, de exemplu, ca pe un robinet ne-etans sa curga chiar fire subtiri de apa fara sa fie inregistrate. La fel la un vas WC.  Pentru a se incadra in clasa de precizie, majoritatea contoarelor necesita un montaj perfect orizontal. De exemplu, un contor de clasa B care nu este montat perfect orizontal trece in clasa de precizie A, necesitind un debit de pornire de 2 ori mai mare! Rezulta, astfel, ca acest contor va inregistra o cantitate de apa mai mica decit cea real consumata. Bineinteles ca inregistrarea contorului general de bloc (montat orizontal) va fi cea corecta, ceea ce va duce la o diferenta aparent inexplicabila!

  ---

• Pierderi pe retelele si instalatiile sanitare interioare. Desele cazuri, ivite in practica, demonstreaza ca pierderile de apa pe instalatiile interioare pot, prin cumulare, sa fie semnificative, fara a fi inregistrate de contoarele de apartament . Ele pot fi cauzate de avarii ale sistemului de distributie interioara sau de instalatii ne-etanse. De exemplu, un singur fir de apa cu diametrul de doar 2 mm care scapa pe un singur robinet sau vas WC ne-etanse - neinregistrata de contorul de apartament - poate duce la o pierdere de pana la 18 mc (!) pe luna.Pentru comparatie, o persoana consuma teoretic in medie doar cca. 6 mc de apa rece intr-o luna

  ---

• Pozitia de montare. Nerespectarea cu strictete a pozitiei de montare a contoarelor de apartament indicata de producator (de regula, orizontal pentru clasele B si vertical pentru cele de clasa A). Un contor instalat chiar usor inclinat duce la alterarea suplimentara a corectitudinii inregistrarii consumului, prin incadrarea in clase de precizie inferioare. Debitul de pornire (debitul de apa care, trecand prin contor, determina inceperea inregistrarii) a unui contor de apartament de clasa B de precizie, de exemplu, montat conform indicatiilor producatorului (perfect orizontal, cu cadranul in sus) este in jur de 9-10 l/ora. Cea mai mica deviere a pozitiei de montare, determina cresterea semnificativa a acestui debit de pornire, insemnand ca o mult mai mare cantitate de apa trebuie sa treaca prin contor pana cand acesta incepe sa inregistreze. Aceasta inseamna cantitati de apa care nu sunt inregistrate pe contoarele individuale dar, prin cumulare, inregistrate de contorul de bransament.      

  ---

• Necorelarea citirilor. Decalajul calendaristic dintre data citirii contorului de bransament de catre C.A.S.S.A. si data citirii contoarelor de apartament. 

  ---

• Consumuri abuzive ale unor locatari care altereaza intentionat inregistrarea contorului propriu de apa. Intre practicile cele mai des intalnite in acest sens se regasesc umplerea vanei sau a rezervorului WC cu un firicel de apa care nu este inregistrat de contorul de apartament si apoi folosirea acesteia pentru diversele scopuri gospodaresti; blocarea contorului de apartament prin diverse metode sau chiar inversarea pozitiei lui de montare etc. Toate aceste consumuri abuzive sunt insa inregistrate, prin insumare, pe contorul de bransament, singurul rezultat fiind amplificarea suplimentara a diferentelor (deja existente datorita ne-etanseitatii instalatiilor interioare) dintre suma contoarelor de apartament si contorul Companiei de Apa  Buzau.

  ---

• Consumuri necontorizate. Sint frecvente cazurile in care, la subsolurile blocurilor exista cite un robinet de apa. Aceste robinete, daca sunt folosite (pentru umplerea butoaielor de muraturi etc.) reprezinta o noua sursa generatoare de diferente. Plus ca, de cele mai multe ori, curg in voie, deoarece nu deranjeaza pe nimeni! Totusi, acestea nu sint altceva decit consumuri pe care contorul de bransament le inregistreaza, consumuri care vor aparea apoi ca „inexplicabile”!

  ---

• Verificarea metrologica. Lipsa documentelor de verificare metrologica (datorita fie faptului ca firmele de contorizare nu au predat aceste documente beneficiarilor, fie faptului ca instalarea contoarelor de apartament s-a facut ”la negru”) sau depasirea perioadei legale (odata la 3 ani) in care este obligatorie verificarea contoarelor de apartament, poate influenta, prin ceea ce implica, acuratetea modului in care aceste contoare inregistreaza.  

Pentru a se incadra in clasa de precizie, majoritatea contoarelor necesita un montaj perfect orizontal, cu cadranul in sus (de regula, cele de clasa B, in timp ce pentru cele de clasa A, montajul este de regula vertical, cu cadranul spre privitor). De exemplu, un contor de clasa B care nu este montat perfect orizontal trece in clasa de precizie A, necesitind un debit de pornire de 2 ori mai mare! Rezulta, astfel, ca acest contor va inregistra o cantitate de apa mai mica decit cea real consumata. Inregistrarea contorului de bransament (montat orizontal) este insa cea corecta, ceea ce va duce la o diferenta aparent inexplicabila intre acesta si suma contoarelor de apartament. Iar contravaloarea acestei diferente va fi oricum repartizata de administrator pe toata lumea, asa ca oricum veti plati apa consumata dar neinregistrata de contorul de apartament.  

Debitul de pornire (debitul minim de apa care, trecand prin contor, pune in functiune mecanismul de inregistrare) a unui contor de apartament de clasa A (cel mai putin sensibil) sau a unui contor de clasa B care din cauza pozitiei incorecte de montaj trece in clasa de precizie A, este de cca. 60 litri/ora.  

Debitul de pornire a unui contor de bransament de clasa C (cea mai inalta clasa de precizie) cu diametrul de 30 mm (DN 30), este de 11 litri/ora.

Calculati dumneavoastra diferenta de inregistrare dintre acest contor de bransament si suma contoarelor de apartament din blocul in care locuiti!  

Conform Listei Oficiale emise de Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML) toate contoarele trebuie verificate metrologic din 3 in 3 ani, pentru a evita functionarea lor eronata. Totodata, exista posibilitatea ca, din diverse motive, mecanismele contoarelor sa se blocheze, astfel incit cantitatea de apa consumata sa nu fie inregistrata de contorul de apartament. Acestea sint doar doua dintre motivele pentru care reprezentantii asociatiei de proprietari trebuie sa verifice periodic contoarele din apartamente. Se vor evita astfel numeroase probleme, deoarece aceste cantitati nu apar pe nici un contor de apartament, dar sint inregistrate de contorul de bransament. 

Conform Legii 241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si canalizare si Ordinului 88/2007 al ANRSC, pentru aprobarea Regulamentului – cadru al serviciului de alimentare si de canalizare, stabilirea cantităţii de apă meteorică preluată în reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică comunicată de A.N.M pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator (în baza actelor de proprietate).