Județul Buzău se confruntă tot mai frecvent cu efectele schimbărilor climatice: secete prelungite, scăderea nivelului pânzei freatice și implicit diminuarea semnificativă a surselor locale de apă brută, atât din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ. În numeroase localități, fie că se află sau nu în aria de operare a Companiei de Apă SA Buzău, resursa disponibilă nu mai poate asigura, constant și la parametri de calitate, necesarul de apă potabilă pentru populație. În acest context, valorificarea potențialului lacului Siriu ca sursă principală de alimentare devine o soluție strategică, de interes județean, menită să garanteze pe termen lung siguranța și sustenabilitatea alimentării cu apă potabilă. Proiectul propus nu este doar o investiție în infrastructură, ci o investiție în viitorul comunităților buzoiene, o garanție că apa potabilă va rămâne o resursă sigură, accesibilă și echitabil distribuită.
Despre acestea discutăm în rândurile de mai jos cu specialiștii Companiei de Apă S.A. Buzău, Managerul Departamentului Tehnic – Răzvan Isopencu și Managerul Departamentului Guvernanță Corporativă, Cosmin Răican.
Bună ziua! Înainte de toate, vă rog să conturați pentru cititori imaginea de ansamblu a Masterplanului județean pentru apă și apă uzată.
R.I.: Județul Buzău, ca majoritatea județelor țării, necesită investiții din punct de vedere al infrastructurii de apă și apă uzată, investiții care să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu, așa cum au fost stabilite în Directivele europene cheie în sectorul apei potabile și apei uzate orășenești. MasterPlan-ul aferent județului Buzău în domeniul serviciilor de alimentare cu apă și canalizare definește programul investițional pe termen scurt, mediu și lung și acoperă un orizont de timp de treizeci de ani, începând din 2023 până în 2053.
Principalele obiective urmărite prin promovarea investițiilor în domeniul apei și apei uzate vizează realizarea angajamentelor ce derivă din directivele europene privind epurarea apelor uzate (91/271/EEC) și calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 2020/2184) și sunt:
Obiectivul general al Master Plan-ului este identificarea și prioritizarea nevoilor și a investițiilor în vederea obținerii, la cele mai mici costuri, a unei conformități depline cu directivele relevante ale UE și cu angajamentele României, la nivel județean/regional, atât pentru serviciile de apă cât și pentru cele de apă uzată, avându-se în vedere dezvoltarea urbană cât și suportabilitatea investiției. Măsurile investiționale din cadrul Master Planului vizează surse de apă, stații de tratare, aducțiuni, rețelele de distribuție apă, stații de pompare apă potabilă, rețele de canalizare, stații de pompare apă uzată și sisteme individuale adecvate, împreună cu măsuri de creștere a siguranței în alimentarea cu apă și reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile. Lucrările de reabilitare și modernizare, precum și noile investiții propuse au în vedere reducerea consumurilor de energie și astfel reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră (GES).
Apeductul Siriu este prezentat drept una dintre cele mai importante investiții din domeniul utilităților publice pentru Buzău. Cum s-a născut ideea acestui proiect și ce nevoi urgente ale județului vine să răspundă?
R.I.: Barajul de la Siriu a fost aprobat pentru construire în anul 1972 și a fost terminat în decembrie 1994, având 122 m înălțime și 570 m lungime. Lacul de acumulare Siriu poate stoca până la 8 milioane de metri cubi de apă. Scopul construirii barajului a fost, pe de o parte alimentarea cu apă potabilă și industrială a localităților din aval și irigarea a 50.000 ha de teren agricol și, pe de altă parte, producerea de energie electrică prin construirea hidrocentralei Nehoiașu. La această data, lacul Siriu asigură alimentarea cu apă a localităților Siriu și Nehoiu.
Având în vedere deficitul de resursă de apă bună din zona de Sud-Est, s-a propus o investiție care să aducă apă suficientă și conformă, cu costuri reduse de tratare și furnizare. Aceste concluzii au condus la inițierea proiectului Apeduct Siriu prin elaborarea unui Studiu de fezabilitate. Studiul a avut la bază debitele disponibile la priza de captare existentă în corpul barajului de la Amenajarea hidrotehnică Siriu, debitul maxim ce poate fi prelevat din lacul de acumulare Siriu fiind de 300 l/s (cca. 10.000 mc/zi) .
Astfel, în 2007-2008 s-a predat către Consiliul Județea Buzău documentația elaborată pentru Studiul de Fezabilitate. Pentru realizarea proiectului s-a considerat necesară construirea unei Stații noi de tratare cu o capacitate de 250-300 l/s sau extinderea celei existente în localitatea Siriu (care asigură tratarea apei și alimentarea cu apă potabilă pentru locuitorii din UAT Siriu și UAT Nehoiu), construirea a 2 rezervoare de avarie de 2.500 mc fiecare și peste 235 km de conductă de transport apă potabilă care să asigure alimentarea sistemelor din UAT-urile vizate.
Însă, după aprobarea în Consiliul Județean, Studiul de Fezabilitate nu s-a concretizat.
Efectele schimbărilor climatice din ultimii 10 ani, constatate în majoritatea zonelor din județul Buzău (scăderea drastică a debitelor la surse, creșterea concentrațiilor de impurificatori în apa brută captată), au condus la reconsiderarea soluției din Studiul de Fezabilitate și reluarea proceselor necesare implementării acestui proiect, fiind considerat cea mai eficientă investiție pentru alimentarea cu apă pentru localitățile aflate în zona de Sud-Est a județului Buzău.
Din analizele derulate, a rezultat faptul că apeductul Siriu reprezintă un sistem centralizat – aducțiune regională pentru alimentarea cu apă a 19 UAT-uri: Pătârlagele, Pârscov, Unguriu, Poșta Câlnău, Cochirleanca, Bălăceanu, Ziduri, Ghergheasa, Boldu, Râmnicelu, Balta Albă, Vâlcelele, Vadu Pașii, Săgeata, Robeasca, Gălbinași, Cilibia, C.A. Rosetti, Rușetu.
Care este stadiul actual al Apeductului Siriu — ce fază de proiectare/implementare aţi atins şi ce paşi urmează în calendarul de implementare?
R.I.: Prin Programul Operațional Infrastructură Mare POIM 2014 – 2020 și ulterior prin Programul Dezvoltare Durabilă PDD 2021 – 2027 derulat de Compania de Apă S.A. Buzău, a fost finanțată și actualizarea Master Plan-ului județean pentru apă și apă uzată. Din Masterplan, aprobat în ședința Consiliului Județean Buzău, reiese că suma necesară realizării acestei investiții este de aproximativ 120 mil. €. Fiind un proiect strategic de investiții de interes județean, acesta va fi implementat de Consiliul Județean Buzău. Finanțarea investiției va fi fie din fonduri proprii (guvernamentale), fie cu fonduri atrase (finanțare externă). Tocmai din aceste motive, acest proiect a fost prioritizat în Masterplan cu o perioadă de implementare între anii 2026 – 2030 și va constitui un reper în investițiile din sectorul național de alimentări cu apă.
Din perspectiva tehnică: ce provocări majore anticipează departamentul dvs. în execuţia Apeductului Siriu (geografie/teritoriu, infrastructură existentă, surse de apă, compatibilitatea reţelelor existente)?
R.I.: Etapele premergătoare vor trebui să țină cont de constrângerile existente la această dată, analize instituționale, impactul asupra mediului și biodiversității, eficiența energetică și reziliența la efectele schimbărilor climatice. Provocări majore vor fi în analiza instituțională care va lua în considerare disponibilitatea terenurilor, la nivelul administrației locale, pentru amplasarea investițiilor, precum și riscurile reprezentate de amplasarea investițiilor pe două sau mai multe unități administrativ-teritoriale. O altă provocare relevantă este în contextul general al impactului asupra biodiversității – Siturilor Natura 2000.
Apeductul Siriu reprezintă o provocare din punct de vedere operațional, fiind necesară formarea unor echipe mobile de specialiști pentru asigurarea verificărilor și a mentenanței preventive a conductei și a echipamentelor de pe traseul conductei de transport. Din punct de vedere al compatibilității cu sistemele existente, nu va crea probleme, fiind conectat la rezervoarele de înmagazinare din sistemele locale.
La momentul de față nu avem un calendar privind etapele de implementare a acestei investiții.
Cum influențează integrarea Apeductului Siriu în Master-Planul judeţului (cu orizont 2021-2027 şi chiar 2030) deciziile privind prioritizarea investiţiilor, capacităţi de captare/tratare, extinderea reţelei?
R.I.: Integrarea Apeductului în infrastructura hidroedilitară și informatică a Operatorului Regional este pasul simplu. Următorii pași sunt mai relevanți, provocarea însemnând integrarea sistemelor locale în infrastructura informatică a Apeductului și Operatorului. Vorbim aici desigur despre digitalizare și sistem SCADA. Va fi un efort de echipă susținut, va fi necesară o rețea nouă de transmitere a datelor și un software dedicat exploatării în siguranță a întregii infrastructuri nou create.
Totodată, Apeductul Siriu va putea completa cu volume de apă cerințele suplimentare ale altor UAT-uri de pe traseul conductei de transport. Acestea se vor putea defini și evalua doar după o perioadă de exploatare în care se pot stabili tiparele de consum, programele de mentenanță și alte aspecte operaționale.
Care este raportul de priorități între alimentarea cu apă potabilă pentru consumul uman și necesarul de apă pentru producția de energie electrică, conform legislației în vigoare, și cum va fi gestionat regimul de exploatare al lacului Siriu în cadrul proiectului?
C.R.: Conform legislației naționale și europene, nevoia de apă pentru consumul uman are prioritate față de utilizările industriale sau energetice. Alimentarea cu apă potabilă este un serviciu public esențial, prioritizat prin art. 10 din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Având în vedere faptul că Administrațiile Bazinale de Apă au în administrare resursele de apă, proiectul de investiții va fi avizat și apoi autorizat din punct de vedere a gospodăririi apelor pentru stabilirea unui regim de exploatare comun, care să asigure atât siguranța alimentării populației, cât și menținerea producției de energie în limite optime. Cu toate acestea, debitul maxim exploatabil anual în condiții de funcționare permanentă nu depășește 6% din volumul lacului Siriu.
Care sunt resursele financiare necesare pentru implementarea proiectului?
C.R.: Operatorul regional dispune de expertiza tehnică și de structura instituțională necesară, dar dimensiunea investiției depășește capacitatea proprie de finanțare și de îndatorare pentru asigurarea cofinanțării și a cheltuielilor conexe proiectului. De aceea, se impune un parteneriat strategic cu Consiliul Județean Buzău, în calitate de acționar și autoritate județeană, precum și implicarea altor unități administrativ-teritoriale beneficiare.
În ce măsură reutilizarea infrastructurii existente sau modernizarea reţelelor locale va fi integrată cu noul traseu al apeductului — cum evitaţi „proiecte izolate” şi asiguraţi coerenţa întregului sistem de alimentare cu apă la nivel judeţean?
C.R.: Proiectul va fi conceput astfel încât sistemul de transport al apei să fie compatibil cu infrastructura actuală de tratare și distribuție. Se va realiza o analiză hidraulică și funcțională la nivel regional, pentru a identifica nodurile de conectare și pentru a minimiza costurile de operare. Obiectivul este optimizarea sistemului regional integrat, nu duplicarea investițiilor deja efectuate prin proiectele implementate de Compania de Apă SA Buzău și autoritățile locale.
R.I.: Sistemele locale din cele 19 UAT-uri au ca sursă de apă brută forajele de mare adâncime. De asemenea, majoritatea sistemelor locale sunt dotate cu instalații complexe de tratare a apei, apa brută fiind deseori încărcată din punct de vedere chimic cu concentrații peste limitele maxime admise de legislația incidentă. Exploatarea acestor echipamente generează costuri ridicate cu mentenanța și energia electrică și necesită personal calificat pentru operare. Mai mult, orice sincope în fluxul de tratare care conduc la oprirea instalațiilor generează întreruperi în furnizarea serviciului către utilizatori.
Apeductul este soluția de eliminare a acestor riscuri, furnizarea fiind continuă și cu apă conformă, în condiții de eficiență energetică. Necesarul fiecărei localități a fost evaluat în baza unui Breviar de calcul întocmit conform prevederilor normativelor tehnice în vigoare, volumele de înmagazinare propuse acoperind vârfurile de consum din perioada sezonului de vară. Desigur, aici vorbim despre consumuri normale ale unei gospodării și despre o stare bună a sistemelor de alimentare cu apă locale (adică cu un procent de pierderi redus).
Dacă ar fi să vă uitaţi la orizontul 2030-2040, care credeţi că va fi cea mai mare provocare pentru operarea şi întreţinerea Apeductului Siriu în contextul evoluţiei climatice, creşterii consumului urban-rural şi schimbării profilului comunităţilor din judeţul Buzău?
C.R.: Operarea unui sistem de transport al apei brute de peste 200 km presupune o complexitate ridicată din punct de vedere tehnic, energetic și logistic. Printre principalele provocări pe care le anticipăm și ne pregătim să le contracarăm se numără: menținerea presiunilor și debitelor în parametrii optimi pe întreg traseul sistemului, controlul pierderilor și detectarea rapidă a incidentelor, asigurarea mentenanței predictive. În acest sens, proiectul va trebui să integreze soluții moderne de automatizare și o infrastructură SCADA extinsă, care să permită monitorizarea în timp real a funcționalității sistemului.
Privind din perspectivă strategică, cum considerați că realizarea Apeductului Siriu va transforma pe termen lung comunitățile din județul Buzău și ce schimbări majore anticipați în dezvoltarea economică și calitatea vieții locuitorilor?
În speranța realizării proiectului, reies câteva beneficii directe. Prin implementarea acestei investiții, din punct de vedere al managementului operațional și financiar, Județul Buzău va fi în situația de a opera serviciul de furnizare a apei potabile având cele mai mici prețuri ale metrului cub de apă din țară, deoarece costurile pentru operarea acestui sistem sunt cele mai mici. În al doilea rând, asigurarea accesului la apă potabilă în regim de funcționare neîntreruptă din punct de vedere calitativ și cantitativ pentru multe comunități din județul Buzău, private la momentul de față de acest serviciu public esențial. De asemenea, siguranța alimentării cu apă potabilă deschide posibilitatea dezvoltării economiei locale și creșterea atractivității investiționale a județului.
Serviciul de alimentare cu apă este un serviciu local. În fiecare localitate, factorii precum: calitatea surselor de apă utilizate, tratamentele necesare de potabilizare, relieful, numărul de locuitori influențează tariful apei.
Nutze big bass bonanza spiele für schnellen Zugang. Schnelles Spiel, klare Regeln, echte Einsätze. Zeig, wie viel Glück du hast.
Starte jetzt mit razor shark game. Hier geht’s schnell: spannende Slots und satte Gewinne. Du setzt deinen Einsatz. Auszahlungen sind flott. Aber warte, Bonusfunktionen sorgen für extra Spannung. Tauche ein und hol dir den Nervenkitzel.
În județul Buzău, tariful apei este unic pentru toți utilizatorii, fiind reglementat de ANRSC.
Facturarea serviciului de canalizare a apei pluviale prestat de către Compania de Apă S.A. Buzău se realizează în conformitate cu Regulamentul Serviciului de Alimentare cu Apă și de Canalizare al Companiei.
Apa meteorică preluată de canalizare se stabilește în funcție de suprafețele deținute, construite și neconstruite, declarate de utilizatori și de cantitățile specifice de mai jos.
Regăsiți mai multe informații AICI
La realizarea unor branșamente de apă noi, costul contorului revine operatorului, inclusiv toate costurile de înlocuire vor reveni Companiei de Apă S.A. Buzău.
În situația în care contorul este deteriorat din cauze ce țin de utilizator (deteriorare, furt, îngheț, intervenții neautorizate etc.) costul înlocuirii îi revine utilizatorului.
Orice intervenție neautorizată va fi tratată conform prevederilor Regulamentului Serviciului de Alimentare cu Apă și de Canalizare al Companiei.
Pe site-ul nostru www.cabuzau.ro, accesați secțiunea Cum devin client.
Acolo veți regăsi un ghid pas cu pas pentru efectuarea operațiunii online.
După contorizarea la nivel de apartament, se constată uneori diferenţe între suma cantităţilor înregistrate de repartitoarele de costuri din apartamente şi cantităţile înregistrate de contorul de branşament.
Aceste diferenţe pot apărea din diferite cauze:
